La mulți ani dragă MAMĂ!!!

Primul produs editorial: interzis minorilor!

Radioul: între Copilărie şi Postmodernism

Piața Media din MD își are avîntul spre o traiectorie lăudabilă. Spun asta din motivul așa-zisei ramificații jurnalistice. Mă refer aici la evoluția radioului autohton. Mi-aduc aminte de radiola ИЛГА  301-1 care stătea plină de praf prin podul casei, dar care era legendară în timpurile sovietice. Prin anii 60, bunicul meu o primise în dar la colhoz pentru hărnicie la lucrările agricole. Vorba sătenilor: Era „difițât așa aparat” , iar ei organizau șezători și se delectau cu noutăți și muzică aleasă. Era o mândrie pentru satul meu natal dar și pentru bunicul meu Ștefan. Cu toate acestea, frecvența radioului parcurge căi nebănuite, polenizează spații extinse și se face auzit de o lume întreagă. În cotidian eu o numesc Puterea AUZULUI. Radioul  cu trecerea timpului se menţine în tendinţe, îşi schimbă politica editorială sau grilele de emisie, transmite buletine de ştiri, întîlniri cu invitaţii de seamă a-i timpului, emisiuni informative, pentru copii ş.a. Mai nou, concurenţa radiofonică  în MD aleargă după top-uri şi podiumuri. Se dă în spectacole electorale iar pâine se câştigă uşor. Nemaivorbind de faptul că majoritatea canalelor de TV de la noi au în ghiozdan cîte un post de radio. Sincer, de la faza embrionară internaută de când am apărut, nu ascult nici un post de radio. De ce? Nu am timp sau nu sunt obişnuit! Să fie netu de vină? Nu-l acuz! De ceva vreme am descoperit un incipit de proces care nu te lasă  indiferent. Să zicem că este Vocea celor ce stau bunghiţi cu ochii pe online. Mesajul transmis de moderator este unul optimist şi reflectă ciuciuti promovation.  Ce anume se promovează? Mai explicit este vorba despre un bobocel radiofonic (4 iulie 2011) , intitulat “Blogosfera radio”, moderat de Rodion Guștiuc. De fapt este un produs radiofonic inedit destinat internauţilor, blogeri-lor, facebookeri-lor, odnoklasnişilor ş.a. Din start....eu nu fac PR.....dar într-adevăr este  un proiect reality și cel mai mult îl respect pentru comunicarea live și în același timp interacționează cu internauții! Bravo Rodion și ține-te de interesting! ;)

Păstrați vii râulețele mici!!!

  În luna lui Cuptor, ecologiștii împătimiți după verdele matern au colindat frumusețile din nord. De la mic la mare, cu jurămîntul în suflet, au pornit să descopere ochiul izvorului râului Camenca și să se minuneze de podoabele acvatice și naturale care îi sunt alături până la vărsarea lui în Prut. Gazdă le-a fost rezervația științifică “Pă durea Domnească”, care le-a oferit ecologiștilor  o poiană deosebită, unde au  cîntat la chitară și au rostit poezii, au învățat cum să supraviețuiască în natură și ce obiecte trebuie să le aibă un turist adevărat, s-au împrietenit și au trăit domnește timp de 10 zile. Această expediție ecologică, cu genericul „Păstrați vii râulețele mici”, organizată de de Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă (AFPMDD) este una memorabilă pentru cei 30 de tineri care au venit  voluntar să exploreze ținutul. Cu toate că, ei sunt băștinașii rîului Camenca, dorința de a cunoaște mai bine împrejurimile natale nu-i oprește. Au venit tineri și de la Rîșcani, și de la Glodeni, și de la Fălești, raioanele prin care râul Camenca le traversează inimile și unde  Camca se simte la casa părintească.  Cu pași cadențați au colindat aceste raioane, s-au bucurat de fiecare km parcurs și au militat cu mentalități antiecologiste prin informare despre importanța protecției  monumentelor naturale și a râurilor mici. Pe lângă programul de educație ecologică oferit de către organozatori și de domnul Valeriu Țarigradschii, tinerii entuziaști au venit cu lecția învățată, au pus întrebări despre fauna și flora locului, despre braconajul din rezervație  și ha de pădure care se pierd anual din cauza inundațiilor. În prima zi de drumeție au ajuns la Zimbrărie, unde au stat la sfat cu blitz-uri cu zimbrii aflați în semilibertate. Au fost impresionați de masivitatea acestor exemplare unice în țara noastră și s-au bucurat de procesul de alăptarea a micuților zimbrișori de  femelele Kagura și Pogwarka. Tinerii au fost de nedespărțit de stejarii seculari din apropierea zimbrilor. Măreția lor a fost îmbrățișată de acești iubitori de natură. Următoarea drumeție a cotit la Cobani, unde au vizitat unica grotă preistorică din corali din Republica Moldova. Au admirat vegetația stâncilor și au înghițit adrenalina escaladărilor pe câteva dintre ele. De-a lungul traseului ecologiștii au văzut măreața Stânca Mare, formațiunile recifale de la Butești, dar și

atmosfera jalnică în care se afla unele stînci care puteau fi protejate pentru patrimoniul natural. Frumoase la prima vedere dar gîtuite de molozul reliefat de ploi. Unii elevi a-I locului afirmau că inconștiența unor afaceriști din sat distruge cartea de vizită a localității. Nu pot face nimic, iar așa-zisele distrugeri autorizate contra stâncilor continuă într-un ritm alert.  Înzestrați cu energie și cîntece haiducești, tinerii și-au continuat drumeția spre monumentul natural Suta de Movile.  Au urcat pe Movila Țiganului, cea mai mare dintre toate, atingând 30 m. Acest  peisaj de o mare valoare națională care se află în valea rîului Prut a cules admirație și 


respect din partea tinerilor ecologiști. La umbra plopilor ce străjuiesc Movila Țiganului au ascultat legenda locului lăsăndu-și ochii copleșiți de priveliștile mirifice. Au fost indignați de ivirea terenurilor arabile printre mădularele movilelor  întrebând mai multe despre acest proces bolnav. Următorul popas au fost grotele și stîncile de la Duruitoarea. Acolo au atins culmile celor mai caraghiose forme de relief și au fost uluiți de design-ul grotelor și enigmele ce se ascund în zalea întunecată. O adevărată transhumanță ecologică s-a întâmplat acolo: de pe stânci au coborât la buza lacului Costești, un tablou sublim și legendar în același timp.

Drumeția a continuat cu o rumoare muzicală, trecând printre locuri greu accesibile, păduri împăinjenite și dominați de sete. Trecând peste aceste impedimente au ajuns în Țara Bâtlanilor, un tărâm de junglă și miros de pește. Aceasta e lumea acestor păsări ale cerului care migrează în fiecare an în aceste locuri. Ce-I drept gazdele nu erau în cuiburi, erau în drum spre țările calde. Tinerii au admirat mulțimea de cuiburi, penajul împrăștiat și coajele de ouă strivite de vreme. Drumeția a ajuns la rîul Camenca. Ca să-și demonstreze statutul de ecologist, tinerii împreună cu organizatorii au salubrizat o porțiune din râu. Ecologiștii au curățit malurile râului de sticle, PET-uri, cauciucuri, cutii de vopsea, de conserve în saci reciclabili și au fost transportați la gunoiștea autorizată din Moara Domnească. Bucuroși de cele văzute și făcute, acești tineri spun că vor ține minte mult timp această expediție.

 Organizatorii iau mai învațat pe tineri imnul și jurământul expedițiilor care erau rostite în toate drumețiile și au ținut cont și de normele de comportament față de natură, modul de efectuarea a unei drumeții ecoturistice( reguli de orientare în natură, reguli de campare, igienizarea locului de campare dupăfolosirea lui, lucrurile necesare pe care trebuie să le aibă un turist, acordarea corectă a primului ajutor, utilizare corectă a funiilor în cazul escaladărilor, tipurile de ruguri utilizate de către turiști, etc.).

 În urma unor întâlniri cu primarii, directorul de proiect, dna. Ioana Bobână este mulțumită de acordul de cooperare a tuturor primarilor în crearea Comitetului de Bazin împreună cu regulamentul de organizare și funcționare a acestuia pentru râul Camenca. Urmează să se elaboreze Planul de Management al râului și o eventuală metodă de informare  a populației din zonă despre importanța râului Camenca și ariile protejate aflate în vecinătatea acestuia.

În ultima seara a expediției, tinerii ecologiști au improvizat scenete cu tentă ecologică, împărtășindu-și emoțiile cu lacrimi despre activitățile frumoase trăite din plin. 

Acțiunea face parte din cadrul proiectului „Să îngrijim râulețele mici împreună cu beneficiarii lor”, inițiat de AFPMDD și finanțat din Fondul Ecologic Național, având ca parteneri Mișcarea Ecologistă din Moldova revista Natura, colaborări cu Direcțiile de învățământ, Agențiile Ecologice, Centrele de Sănătate Publică din Glodeni, Fălești, Râșcani, Serviciul Hidrometeorologic de Stat și ONG-uri din regiune.