În ultimii ani, cartea a fost expusă oriunde: la cort, la tarabă, în hale industriale sau, mai nou, la bibliobuz (automobil amenajat cu o bibliotecă volantă). Această modalitate comercială agresivă şi inabilă de a aduce cartea „la cititor“ a avut în timp efecte negative: cartea a decăzut din calitatea de obiect cultural şi eventual de partener spiritual, devenind o simplă marfă.
Treptat, ideea de Târg sau Salon de carte a fost asociată de unii editori, în goană după câştig, cu un fel de bazar unde se poate vinde orice, de la produse comerciale la artizanat. În acest context, cartea a fost asociată cu orice alt produs „de consum“, fiind apreciată şi evaluată aproape exclusiv în funcţie de succesul comercial. Astfel, Saloanele de carte devin, pe parcursul timpului, modalităţi de prezentare a activităţii unei biblioteci publice, de recomandare a serviciilor publice specifice unei astfel de institutii de cultură, de etalare parțială a achizitiilor de carte, de dialog între autori, editori, si publicul utilizator. În perioada 7-10 aprilie în Moldova s-a organizat unul din cele mai impresionante manifestări în domeniul produsului editorial-poligrafic, și anume, Salonul Internațional pentru copii Ion Creangă.
Biblioteca pentru Copii Ion Creangă s-a pregătit intensiv pentru acest eveniment, datorită invitaţiilor de peste hotare(Editura ADUCATSYYA I VYKHAVANNE (Minsk, Belarus); ANHUI PEOPLE'S PUBLISHING HOUSE (China) ; Editura ARAMIS-MINERVA (Bucuresti, Romania); Editura AST (Rusia); Editura ASTREL' (Rusia); Editura ATBERG (Rusia); Editura AVERSEV (Minsk, Belarus); Editura AZBUKA (Rusia) ; Editura BAUMHAUS (Germania); Editura BAYARD (Franţa); BELARUSKAYA ENTSYKLAPEDYYA IMYA P. BROUKI (Minsk, Belarus); Editura BELFAX (Rusia); Editura BELORUSSKII EXARHAT (Minsk, Belarus)
Editura BELYI GOROD (Rusia); Editura CARL HANSER (Germania). Agitație mare printre iubitorii de carte la acest salon glamouros. Năvală mare se dădea la editura Adevărul, iar cărțile se cumpărau ca pîine caldă. Mulțimea de copii striga și rupeau brațele mamelor și profesoarelor să le cumprere cărți. Salonul s-a învrednicit și cu scriitori internaționali și naționali care au fost alături de copii și le-au vorbit depre recentele lor apariții. Dialogul gălăgios ia bucurat pe scriiori și au înțeles că moldovenii sunt un popor iubitor de carte. Un adevărat furnicar s-a creat la acest salon de carte. Acum e necesar o continuitate inedită în acest domeniu al cărții.Un alt aspect important care s-a realizat la salonau fost dialogurile constructive dintre editurile naționale și cele internaționale pe segmentul cărții. S-a muncit mult la acest salon în domeniul unui brand al cărții care se vede că are un impact vizibil. Cel mai mult m-a deranjat faptul că aceiași carte avea preț diferit la editurile noastre. Acum totul depinde de noi, de viitorii editori, redactori, bibilotecari, organizatori că să apreciem, criticăm acest produs valoros cum este carte. De la acest salon intenațional m-am ales cu carte Revoluția Twitter care mi-a părut foarte interesantă. Într-un cuvînt mi-am făcut cadou o carte despre 7 aprilie în data de 7 aprilie. Memorabil gest nu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu