Se spală Moldova! Sunt zilele de odihnă ale măturătorilor și oamenilor străzii! Infernala ploaie abătută de radiații botează moldovenii pentru niscai timp de gunoiaș, praful de pe alimentare și farmacii, iar marginile drumurilor scapă de pojghițele bătătorite. Pe ici colo vezi un om rătăcit și cu hainele îngrelate de udeală...Umbrela nu face față și îngenunchează...Arborii fac grimase și stau ca cocorii în apă după broscuțe...Să fie cu noroc această ploiță moldovenească? Poate după umezala aceasta ar răsare un Președințel și un Primărițel cu toate ciupercile la rădăcini. Poate nu e o povară aceast iz bacovian...Poate se vor duce toate pe apa Sîmbetei...În aceste clipe gindirea citește filosofie iar sunetul cuvintelor ar trebui să lunece pe o coajă de banană...În același timp apar secvențe de colectiv, de dor, de soare, de demult...Nu accepți izolarea dar trăiești cu verigheta ei... Melodii îngînate prelung ies vîrcolatic din căminile studenților. E o jale mioritică mai ales pentru cei ce au frisoane de la teze de an, de licență...Ecoul somnambul seaud la tastaturile facebook-erilor și odnoklassnik-erilor...e timpul lor...Reveria este de leac celor ce „sărbătoresc” ajunul despărțirilor...Trupul e cu nărav și se face comod în cochilia 40. Auzi bolboroseala troleibusului înăbușit dar...inconștientul merge la trap și nechează obișnuit de acest tablou...Ai nevoie de instinctul criminal de a aduce un an lumină dar oasele îți miros a ftizie iar mușchii a moleșeală...Eh...îți vine să te urinezi pe toate și să fii vomitat de ploaia Domnului...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu